Centrele de date consumă multă energie pentru că rulează fără oprire mii de servere, care produc căldură, iar această căldură trebuie evacuată prin sisteme de răcire care consumă, la rândul lor, electricitate. Consumul poate fi redus prin echipamente mai eficiente, răcire mai inteligentă, folosirea mai bună a serverelor și surse de energie mai curate.
Un centru de date este o clădire sau un grup de săli în care sunt adăpostite servere, echipamente de stocare și de rețea. Pentru a vedea unde se duce energia și ce măsuri există, parcurgem pașii pe care îi urmează operatorii când încearcă să reducă amprenta unui astfel de loc.
De unde vine consumul
Energia electrică intră în centrul de date și ajunge în principal în trei zone: echipamentele de calcul, sistemele de răcire și infrastructura auxiliară, precum alimentarea de rezervă și iluminatul. Orice watt folosit de un procesor devine, în final, căldură. Dacă nu ar fi evacuată, componentele s-ar supraîncălzi și ar ceda. Pentru o imagine mai detaliată a modului în care sunt construite aceste spații, citește materialul despre funcționarea centrelor de date și resursele consumate.
Pașii pe care îi urmează un operator care vrea să reducă consumul
- Măsoară. Fără cifre nu poți ști ce să îmbunătățești. Operatorii urmăresc consumul total al clădirii față de cel al echipamentelor de calcul, un raport cunoscut sub numele de indicator de eficiență energetică.
- Elimină risipa evidentă. Servere uitate pornite, deși nu mai deservesc nimic, sunt mai frecvente decât s-ar crede. Oprirea lor reduce consumul fără nicio pierdere.
- Folosește mai bine serverele. Prin virtualizare, mai multe sarcini împart același echipament, iar numărul de mașini aproape goale scade.
- Alege echipamente eficiente. Procesoare și surse de alimentare mai moderne oferă mai multă putere de calcul pentru aceeași energie.
- Îmbunătățește răcirea. Separarea fluxului de aer rece de cel cald, rafturile închise în culoare dedicate și temperaturile de lucru mai puțin stricte reduc efortul sistemelor de climatizare.
- Folosește condițiile din jur. Unde clima permite, aerul exterior răcește sălile o mare parte din an. Alte amplasamente folosesc apă sau tehnici de răcire lichidă direct la componente.
- Reutilizează căldura. În anumite locuri, căldura rezultată încălzește clădiri din apropiere sau rețele urbane.
- Alege energie mai curată. Contractarea energiei din surse regenerabile sau producerea locală reduce impactul asupra climei.
Ce poate face software-ul
Nu totul ține de hardware. Programele pot fi scrise astfel încât să facă același lucru cu mai puțini pași de calcul. Planificatoarele de sarcini pot muta lucrările care nu sunt urgente în intervale când energia este mai ieftină sau mai curată. Și compresia, memoria temporară și arhivarea datelor rar folosite pe suporturi mai economice reduc munca inutilă. Așadar, eficiența este rezultatul combinat al clădirii, al echipamentelor și al codului.
Rolul utilizatorilor
Fiecare fotografie păstrată, fiecare mesaj arhivat și fiecare film rulat în calitate maximă are un cost energetic, mic individual, dar semnificativ la scara a milioane de utilizatori. Nu înseamnă că trebuie să renunți la servicii; poți totuși șterge duplicatele, opri sincronizările inutile și alege calitatea potrivită ecranului.
De ce nu se poate pur și simplu „opri răcirea”
Componentele electronice au un interval de temperatură în care lucrează sigur. Dincolo de el, apar erori, scade durata de viață și, în cazuri extreme, echipamentele se opresc pentru a se proteja. Pentru că un raft plin de servere poate degaja o cantitate mare de căldură pe un spațiu mic, aerul trebuie să circule continuu. Dacă un sistem de răcire cedează, temperatura crește în câteva minute. De aceea centrele de date au sisteme duble și senzori peste tot. Reducerea consumului înseamnă, deci, optimizarea răcirii, nu eliminarea ei: aer mai bine dirijat, temperaturi de funcționare mai ridicate, dar sigure, și răcire lichidă acolo unde densitatea de calcul este mare.
Un efect secundar al acestei atenții este că centrele moderne, bine proiectate, pot consuma proporțional mai puțin pentru răcire decât cele vechi. Nu toate sunt însă la fel, iar diferențele dintre o sală improvizată și una proiectată de la început pentru eficiență pot fi mari.
Disputele și limitele
Subiectul este discutat intens, iar estimările variază după metodă. Creșterea serviciilor digitale mărește cererea de energie, însă ea este parțial compensată de îmbunătățirile de eficiență și de mutarea sarcinilor din servere mici și risipitoare în unități mari, bine optimizate. Este prudent să privești orice cifră citată fără context cu rezervă: contează ce anume se măsoară, pe ce perioadă și cu ce metodă. Ce se poate afirma sigur este că energia și răcirea sunt, pentru operatori, printre cele mai mari categorii de cheltuieli, deci există un stimulent economic pentru reducere.
Apa și alte resurse
Energia nu este singura resursă. Unele sisteme de răcire folosesc apă, iar construirea echipamentelor necesită materiale rare și energie. Un operator responsabil se uită la tot ciclul: de la fabricarea serverelor până la reciclarea lor. Prelungirea duratei de viață a aparatelor, repararea și refolosirea componentelor sunt, la rândul lor, măsuri cu efect.
În paralel, tot mai multe organizații publică rapoarte despre consumul și emisiile lor. Astfel de documente sunt utile atunci când includ metoda de calcul și perioada măsurată. Dacă vrei să judeci seriozitatea unui angajament de mediu, caută date verificabile, nu doar sloganuri despre „centre de date verzi”. Diferența dintre o promisiune și o măsurare este locul unde apar, de obicei, cele mai importante lămuriri.
Pentru a înțelege mai bine și alte componente ale infrastructurii digitale, poți parcurge secțiunea despre cloud și date, unde fiecare noțiune este explicată pe rând, de la stocare până la modul în care se împart responsabilitățile între furnizori și clienți.
