Ai scos un dinte și ți-ai spus că îl înlocuiești „mai încolo”? Lunile trec repede, iar între timp, în locul rămas liber, se petrece un proces pe care nu îl vezi, dar care contează mult: osul începe să se retragă. Mulți pacienți află de asta abia când își doresc un implant și primesc vestea că volumul osos nu este suficient. Specialiștii de la Upgrade Dental, clinică din centrul Bucureștiului, explică de ce se întâmplă acest lucru și cum poate fi rezolvat.
Ce se întâmplă cu osul după extracție
Când un dinte lipsește și nu este înlocuit la timp, osul din zona respectivă își pierde treptat volumul. Procesul se numește resorbție osoasă și apare frecvent după extracțiile care nu sunt urmate de o reabilitare rapidă. Creasta pe care stăteau dinții devine mai îngustă și mai joasă, iar tratamentele de mai târziu devin mai complicate.
Pierderea dinților este principala cauză, dar nu singura. Boala parodontală, traumatismele maxilarului, granuloamele dentare și înaintarea în vârstă pot contribui și ele. Fumatul are un rol important: fumătorii sunt de aproximativ cinci ori mai predispuși să dezvolte parodontoză decât nefumătorii, iar această boală afectează chiar țesuturile care susțin dinții.
De ce contează osul pentru un implant
Pentru a funcționa ca o rădăcină naturală, implantul dentar are nevoie de un os suficient de înalt și de lat în care să se ancoreze. Dacă creasta este atrofiată, implantul ar ajunge într-o poziție compromisă, cu riscuri pentru rezistența lucrării protetice de deasupra. De aceea, volumul osos se evaluează cu atenție înainte de orice intervenție.
La Upgrade Dental, această evaluare se face direct în clinică, fără drumuri la un centru extern de imagistică, pentru că aici există computer tomograf și scanere intraorale. Pe baza imaginilor, medicul stabilește dacă implantul poate fi inserat sau dacă osul trebuie mai întâi refăcut.
Cum se reface osul pierdut
Vestea bună este că osul pierdut poate fi reconstruit. Procedura reface dimensiunile crestei, atât pe verticală, cât și pe orizontală, folosind materiale biologice compatibile sau fragmente de os recoltate chiar de la pacient. Scopul este să creeze o bază solidă în care implantul să poată fi fixat în siguranță.
Pentru aditia de os se pot folosi mai multe tipuri de grefă, alese în funcție de mărimea defectului:
- autogrefa, adică os propriu, cu integrare rapidă, potrivită pentru defecte extinse;
- alogrefa, os uman de la donator, procesat, pentru defecte moderate;
- xenogrefa, os de origine animală prelucrat, folosită des la sinus lift;
- materialele sintetice, fără risc infecțios, pentru defecte moderate.
Etape, recuperare și momentul implantului
Intervenția durează între 30 și 60 de minute și se face sub anestezie loco-regională sau sedare conștientă. Medicul aplică grefa, o protejează cu o membrană și suturează zona. În primele 72 de ore pot apărea umflături și o durere moderată, iar în primele zile alimentația trebuie să fie lichidă sau pasată. Vorbitul, mestecatul și igiena pot fi puțin mai dificile la început. Ca la orice intervenție chirurgicală, există și riscuri, precum sângerarea prelungită, infecția locală sau pierderea parțială a grefei, motiv pentru care e important să respecți întocmai recomandările medicului.
Răbdarea este esențială: formarea osului matur durează, în general, 4-6 luni, iar recuperarea completă poate depăși 6 luni, una dintre cele mai lungi din stomatologie. Abia după acest interval se inserează implantul. Doar în cazul defectelor moderate, când implantul are stabilitate în osul propriu, cele două proceduri se pot face în aceeași zi. Specialiștii clinicii vorbesc despre o rată de succes de peste 90% pentru această procedură.
Cel mai simplu mod de a-ți proteja osul maxilarului este să nu lași mult timp un dinte lipsă neînlocuit și să ai grijă de sănătatea gingiilor. Dacă ai deja o extracție mai veche și te gândești la un implant, o evaluare la Upgrade Dental îți arată cât os ai și ce pași sunt necesari până la un zâmbet complet.
